Priveste mereu inainte,
Cu fruntea in sus, surazand,
Chiar daca pe cer nu e soare
Sau ai tristete in gand.
Nu lacrima niciodata ,
In fata destinului crud.
Cu totii purtam o povara,
Din clipa cand noi ne-am nascut.
Sa cersti,sa inveti ,sa fii om
E -o zbatere fara de seaman,
Ca freamatul frunzei din pom,
Ce creanga o are ca leagan.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu